Uniunea Croaților din România
Organizatie centrala a minoritatii nationale
Minoritate Nationala
327065 Carașova, jud. Caraș-Severin
România
Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.
www.zhr-ucr.ro
Ghera Giureci-Slobodan
Primul şi cel mai vechi val de croaţi aşezat în spaţiul românesc în secolele XIII-XIV, este cel cunoscut sub denumirea de ”caraşoveni”. Caraşovenii sunt grupaţi în jurul celei mai vechi şi celei mai mari localităţi, Caraşova, populate de croaţi din România. Deasupra Caraşovei străjuiesc ruinele cetăţii medievale a Caraşovei (Caraso-fer-vari), cetate pe care localnicii o numesc “Turski grat” (Cetatea turcului). Celelalte localităţi în care convieţuiesc croaţii caraşoveni sunt: Lupac, Clocotici, Nermed, Rafnic, Vodnic şi labalcea. Un număr de patru localităţi s-au contopit cu cele exis-tente: Selişte, Garişte, Iasenovacz şi Tâlva. Până în a doua jumătate a sec. al XlX-lea populaţia croaţilor caraşoveni, număra 10.000 de suflete. Astăzi, în urma a două migraţii: una spre est şi alta spre vest, acest număr a scăzut la cea. 5.500.
Al doilea val este cel din Lipova (jud. Arad) şi Rekaş (jud. Timiş). Acest grup a imigrat în spaţiul carpato-danubian în sec. al XVI-lea. Croaţii din Lipova au lăsat doar urme pe inscripţii funerare, iar cei ce mai sunt urmaşii lor s-au integrat în aşezările urbane (Arad şi Timişoara). Al treilea val s-a aşezat în apropiere de Jimbolia la începutul sec. al XlX-lea, mai precis, în anul 1801, în localităţile Checea şi Cenei.În Checea, croaţii au construit o stradă, cunoscută şi în prezent sub numele de “Strada croată”. Acest strat de croaţi provine din familii nobile care au primit pământ în acest spaţiu românesc, în schimbul pământului cedat pentru interesele militare majore ale imperiului, din care Croaţia a făcut parte. Grupul este originar din zona Turopolje.
Uniunea Croaților din România participa la ProEtnica 2018 cu:
Ansamblu artistic
Ansamblul „Serenada” Dansuri
Craiova, jud. Dolj
Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.
Ansamblul artistic de cântece și dansuri populare albaneze ”SERENADA”, al Asociației Liga Albanezilor din România a luat naștere în anul 2002. Este format din soliști vocali și o echipă de dansuri. Soliștii sunt din București. Au în repertoriu 140 de cântece bilingve. Ei interpretează serenade populare orășenești din zona Korcea, în Sud-Estul Albaniei, de unde au venit de-a lungul timpului majoritatea albanezilor în România. Serenadele korceare sunt unul dintre simbolurile Albaniei. Costumele purtate de soliști simbolizează culorile specifice din Sudul Albaniei.
Dansatorii interpretează vechi dansuri populare din Nordul și din Sudul Albaniei. Întregul ansamblu efectuează anual turnee artistice în Albania, iar pe scenele albaneze și românești au un deosebit succes.
Membrii ansamblului ”SERENADA”, au înregistrat 12 albume muzicale bilingve și filme cu dansurile populare. Ansamblul participă la festivalurile naționale și la toate acțiunile culturale ale Asociației Liga Albanezilor din România prin care s-a editat și cartea bilingvă cu textele cântecelor interpretate. Costumele dansatorilor sunt copii ale celor cu care înaintașii lor au venit în România. Dintre ele, costumul negru de femeie numit ”giubletă”, este în patrimoniul UNESCO.
Ansamblu artistic
Karaševska Zora Dansuri specifice
Carașova, jud. Caraș-Severin
Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.
Formaţia cultural-artistică „Karaševska Zora”(Carașevsca zora, ro: Zorile Carașovei) este continuatoarea legitimă a formaţiei artistice „Mladi Karaševci“ (Mladi carașevți, ro: Tinerii Caraşoveni) care a funcţionat la Caraşova până în anul 1990. La iniţiativa Uniunii Croaţilor din România, în anul 1991 formaţia a trecut sub egida UCR-ului, adoptând denumirea pe care o poartă şi în prezent.
Repertoriul formaţiei se compune din dansuri reprezentative pentru minoritatea croată, iar melodiile interpretate evidenţiază frumuseţea folclorului şi tradiţiile specifice comunităţii croate din România. Caracteristica principală a formaţiei o reprezintă costumaţia deosebită. Costumul bărbătesc şi femeiesc este specific croaţilor din România din zona Caraşovei, jud. Caraş-Severin, cunoscut în studii etnografice şi sub denumirea de costumaţia populară „caraşovenească”.
Formaţia a participat de-a lungul anilor la zeci de festivaluri locale, naţionale: Timişoara, Bucureşti, Sighişoara, Iaşi, Sibiu, Odorheiul Secuiesc, Sf. Gheorghe, Sulina şi multe altele, iar internaţionale: Croaţia şi Austria - participări finalizate cu multe premii şi diplome.